Narcolepsia, uneori cunoscută sub numele de somnul paralizant, reprezintă o afectiune medicală cronică, caracterizată prin cauze neclare și cea mai puternică simptomă – pierderea bruscă a energiei unei persoane, cu căderea în somn, în momente neașteptate, și poate fi destul de disfuncțională, adesea impiedicând anumite activități să se desfășoare cu succes.

Narcolepsia se estimează că afectează aproximativ 200 de mii de adulți americani, dintre care aproximativ o treime au fost diagnosticati. Aceasta este de obicei una dintre cele mai frecvente tulburari mai puțin cunoscute care conduce la incapacitatea unei persoane de a controla sistemul somn-veghe și pre-senzorii și poate fi foarte debilitantă.

Definiția și Cauzele Narcolepsiei
Narcolepsia se definește ca o tulburare a sistemului hipotalamic-hipofizar, capabilă sa întrerupă mecanismele homeostatice ale somnului și sa induca somnul. Această tulburare își pierde controlul respirației, ciclurilor de somn și vigilență, ceea ce explică că somnul poate să apară imediat, fără a se face nicio pregătire sau pregatire.

Narcolepsia se crede că este cauzată de o pierdere a neuronilor hipotalamici care sunt specialisti în reglarea vegherii și somnului, alături de alte mecanisme complicate care afectează fluxul de neurotransmițători care reglează somnul. Pierderea neuronilor poate fi cauzată și de alte factori care sunt în prezent munci biomedicale.

Simptomele narcolepsiei
Cele mai frecvente simptome ale narcolepsiei sunt:

  1. Sforăitul si pierderea cunoștinței cauzată de somnolenta excesivă
  2. Atacul de somn în care persoana cade brusc în somn și se poate trezi chiar și după câteva minute
  3. Cataplexia sau paralizie temporară, când persoana se simte deodată lipită de podea și poate fi o parte conștientă și a partii paralizate
  4. Vise vii sau halucinații în timpul somnului sau înainte și după ce se trezește
  5. Amnezie temporară după perioada de somn

Tulburările de somn provocate de narcolepsie sunt cele mai dureroase, Când persoana se trezește la intervale neregulate și nu se poate odihni, aceasta poate influența în mod negativ performanța și humorul.

Diagnostic și Tratament
Diagnosticul se realizează prin istoric medical și câteva teste de laborator, în vederea identificării cauzelor care stau la baza bolii. În plus, poate include evaluări ale modului în care somnul influențează performanța și starea generală.

Tratamentul narcolepsiei depinde de gravitate și este individual pentru fiecare pacient. Medicii pot prescrie stimulente, medicamente sedative și hipnotice, terapie prin comportament sau chiar melatonina pentru a trata simptomele. De asemenea, modificarea stilului de viață și învățarea unor tehnici adecvate, cum ar fi obiceiurile și planificarea somnului poate ajuta persoana să aibă parte de odihnă mai bună.

Cum funcționează narcolepsia
Narcolepsia afecteaza în principal fluxul normal de neurotransmițători și producția substanței chimice numită orexină sau hipocretina. Orexina influențează sistemul hipotalamic-hipofiz, care reglează apetitul și somnul și are un efect pozitiv asupra vegherii. Când este produs mai puțină orexină sau mai puțini neurotransmițători, aceasta poate bloca fluxul sistemului neuronal și poate provoca narcolepsie.

De asemenea, acest lucru poate duce la un echilibru al secreției de melatonina și al fluxului de veghe și somn. Majoritatea persoanelor cu narcolepsie pot adormi prea repede și se trezesc prea repede. Ca urmare, pot experienta probleme cu rigiditatea musculara și alte simptome similare paraliziei temporare.

Narcolepsia și alte probleme de sănătate
Deoarece narcolepsia poate afecta dramatic modul în care o persoană trăiește, există riscul de a dezvolta condiții suplimentare, cum ar fi:

  1. Anxietate și depresie. Persoana poate avea adesea sentimente de teama și îngrijorare legate de narcolepsie și le poate confrunta în mod regulat.
  2. Tensiunea musculară poate cauza dureri de spate cronice.
  3. Oboseala cronică sau sindromul oboselii cronice cauzează oboseală accentuată și sentimente puternice de oboseală și somnolență.
  4. Accidente rutiere. Persoana poate avea adesea atacuri de somn in spatele volanului și poate scădea răspunsul la mediul înconjurător.